ATELIEREăDEăSCULPTUR ăÎNăMOESIAăINFERIOR.ăă 2.ăRELA IILEăCUăBITHYNIAă MARIAăALEXANDRESCU-VIANUă ă Acestăstudiuăesteăalădoileaădintr-unăcicluăcareăabordeaz ăproblemaăatelierelorădeăsculpturăădină Moesia Inferior.ă Înă articolulă precedent1,ă publicată înă aceeaşiă revist ,ă amă propusă ă identificareaă unoră ateliereă deă sculptur ă anexateă trupeloră romaneă sta ionateă înă Moesiaă Inferior,ă veniteă cuă propriileă loră schemeă şiă modele artistice.ă Dup ă ună timpă acesteă ateliereă seă autonomizeaz ,ă seă disperseaz ă şiă îşiă îmbog escărepertoriulădeămotive.ă Înăarticolulădeăfa ămi-amăpropusăs ăurm rescădrumulămarmurii,ădinăcariereleă dină Asiaă Mic ă pân ă laă loculă s uă deă destina ieă înă Moesiaă Inferioră şiă înă ceă m sur ă acestaă determin ă circula iaă meşteriloră şiă difuziuneaă modeleloră artistice.ă Esteă oă problem ăesen ial ăînăîn elegereaăarteiăacesteiăregiuniăşiăaămodalitǎ iiăprinăcareăeaăaă fostăconectat ălaăartaăprovinciilorăr s riteneăaleăImperiuluiăroman.ăă Amă încercată s ă folosescă toateă surseleă posibileă careă mi-auă stată laă dispozi ie:ă atest rileă epigrafice,ă lexicale,ă analizaă combinat ă izotopic ă şiă petrografic ă aă marmuriloră unuiă num ră semnificativă deă monumente.ă Amă încercată oă analiz ă stilistic ăaăpieselorădeăsculptur ăînămarmur ăşiăcalcarăcareămiăs-auăp rutăinteresanteă pentruăaceastǎăinvestiga ie.ăă Cuămul iăaniăînăurm ăar tamăc ăprovinciileăromaneădeălaăDun reaădeăJos,ădeă margineădeăimperiu,ăsituateăînăteritoriiăocupateădeăcoloniştiăgreciăcuămultăînainteădeă cucerireaă roman ,ă prezentauă oă art ă înă careă interferauă influen eă puterniceă aleă provinciilorăcentral-dun reneăcuăceleăveniteădinspreăcentreleăartisticeăaleăOrientuluiă roman.ăConstatareaăesteăast ziăînt rit ăprinăanalizaămecanismuluiăcareăaăcondusălaă aceast ăambivalen .ăDependen aăprovincieiăMoesiaăInferiorădeăanumiteăcariereădeă marmur ădinăAsiaăMic ăareăunărolădeterminant.ăă Provenienţa marmurilor Oăanaliz ăizotopic ăaămarmurilorădinăcareăsuntăconfec ionateăccaă130ădeăpieseă aăcondusălaăconcluziaăc ănum rulăcelămaiămareăprovineădinăcariereleădinăProconnes,ă dară suntă atestateă şiă marmuriă dină cariereleă deă laă Dokimeionă (Afyon)ă (fig.ă 1/1),ă pentruă aă nuă luaă înă eviden ă decâtă celeă careă neă intereseaz ă înă studiulă deă fa .ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 ăMariaăAlexandrescu-Vianu,ăSCIVAă58,ă2007,ă1-2,ăp.ă55.ăă ă SCIVA,ătomulă59-60,ăBucureşti,ă2008-2009,ăp.ă53-80ă 54ă ă ă ă ă ă MariaăAlexandrescu-Vianuă ă ă ă ă 2ă Fig.ă1.ă1.ăDiagramaăizotopicǎăaăprobelorădeămarmurǎă(dupǎăWaelkens).ă Fig.ă1.ă1.ăDiagrameădeărépartitionăisotopiqueădesămarbresă(d’aprèsăWaelkens).ă 3ă ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă ă ă 55ă Fig.ă1.ă2.ăHartaădrumurilorădinăAsiaăMicǎăînăepocaăromanǎă(dupǎăWaelkens).ă Fig.ă1.ă2.ăLaăcharteădesăroutesăromainesăenăAsieăMineureă(d’aprèsăWaelkens).ă 56ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 4ă Câmpurileă celoră dou ă cariereă seă intersecteaz ă şiă aă fostă rolulă geologuluiă Liviuă Nedelcu,ă cercet toră laă Institutulă Na ională deă Geologie,ă deă aă decideă înă favoareaă uneiaă sauă alteiaă dintreă cariere.ă Diferen aă nuă esteă uşoră deă f cut,ă amândou ă prezentândăcaracteristiciăapropiateădinăpunctădeăvedereăalăcristalelorăşiăalăculorii.ăDeă asemeneaă aă fostă folosită şiă indiceleă deă confiden ă ală probeiă înă raportă cuă câmpulă fiec reiăcariere,ăcuăalteăcuvinteăînăceăm sur ădateleăizotopiceăseăapropieădeădateleă celeămaiăconcludenteăaleăcarierei.ăAcestăstudiuăaăfostăîntreprinsădeăMirceaăPen ia,ă cercet torălaăInstitutulădeăFizic ăNuclear .ă Amăselectatăaiciădoarăprobeleădeămarmur ăcareăprovinădinăceleădou ăcariere.ă ă Nr. Provenienţǎ probǎ Aă 10- Tomisă 11ă Aă12ă Tomisăă Descriere Datare Cariere IIă p.Chr.ă ă Aă5-7ă Tomisăă cet eanulă dinăTomisă portretă femeieă pilaştriă Aă8-9ă Tomisăă arhitrav ă Bă1-3ă Barboşiă Bă4ă Barboşiă Că8ă Tomisăă Că11ă Barboşiă Tă1ă Tomisă Tă10ă Tomisă Tă13ă Tomisăă Tă18ă Tomisă T2ă Tomisă Tă20ă Tomisă Tă24ă Tă26ă Tomisă Tomisă Tă27ă Tomisă cuv ă sarcofagă capacă sarcofagă rel.ă funer.ă femeieă cuă c elă reliefă mitriacă cuăSolă reliefă cavaleră tracă cuă rhytonă Tycheă tomitan ă (tezaur)ă st.ă feminin ă drapat ăscar st.ă funer.ă (Epocaă Augustee)ă reliefă Dionysosă sarcofagă coloaneă Cybeleăă Reliefă Dioscur,ă cal,ă coloan ă Reliefă Pluton,ă Proserpinaă Locaţie Inv. Proconnesă Indice confid. 94,2ă%ă MNIăă ă Dokymeionă?ă ă MNAăă Lă1755ă IIă p.Chr.ă IIă p.Chr.ă ă Proconnesă ă MNAăă Proconnesă ă ă Lă 110-bisă ă Proconnesă ă ă ă ă Proconnesă ă ă ă IIă p.Chr.ă Proconnes,ă Aphrodisiasă ă MNIă 18849ă ă Proconnesă ă IAăIaşiă 1819ă ă Proconnes?ă 94,52%ă MINACă ă IIă p.Chr.ă Proconnes?ă Dokymeion?ă 33%,ă23%ă MINACă 2001ă ă Proconnes?ăă 94%ă ă MINACă Iăp.Chr.ă Dokymeion?ă Proconnes?ă 45%,ă44%ă MINACă 20618ă ă Proconnesă 96%ă MINACă 5432ă ă Proconnesă 94%ă MINACă ă ă ă Proconnesăă Proconnesă 64%ă 98%ă MINACă MINACă 6747ă ă ă Dokymeion?ă Proconnes?ă 34%ă26%ă MINACă 5430ă 5ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă Tă28ă Tomisă CapăAfrodita ă Tă29ă Tomisă Tă3ă PeşteraăAdamă reliefă ă Heraclesă reliefămitriacă ă Tă30ă Tomisă Tă32ăă Tomisă Tă34ă Durostorumă Tă35ă Tomisă Tă5ă Vaduă Tă43ă Tomisă Tă44ă Tomisă Tă6ă Tomisă Tă8ă Tomisă Să1-2ă Noviodunumă reliefă Heraclesă cavaleră tracă laă vânat,ă cuă femeieăă bustă masculină st.fun.Vibiusă Severusă portretă Antoninusă Piusă Hecateă triformisă tezaurăstânga Dioscură tezaură portretă Caracallaă portretă Constantină?ă sarcofagăă Să15ă 57ă Dokymeion?ă Efesă2?ăă Proconnesă 97%,ă52%ă MINACă 5457ă 80%ă MINACă 1900ă Dokymeionă ă MINACă 38ă ă Proconnesă 82%ă MINACă 5429ă ă Proconnesă 91%ă MINACă ă ă Proconnesă 92%ă MINACă 5216ă ă Dokymeionă 72%ă MINACă 15924ă ă Dokymeion,ă Efesă2ă 97%ă MINACă ă ă Proconnesă 89%ă MINACă 2007ă ă 68%,ă37%ă MINACă 2012ă ă Proconnes,ă Dokymeionă Proconnesă 95%ă MINACă ă ă Proconnesă 95%ă MINACă ă ă Proconnesă ă Tulceaă ă Cernaă Cavalerătracă ă Proconnesă ă Tulceaă ă Să16ă Casimceaă Cavalerătracă ă Proconnesă ă Tulceaă ă Să17ă Cavalerătracă ă Proconnesă ă Tulceaă ă Să18ă Valeaă Nucariloră Teli aă Cavalerătracă ă Proconnesă ă Tulceaă ă Să19ă Halmyrisăă Cavalerătracă ă Dokymeionă ă Tulceaă ă Să4-5ă Noviodunumă ă Proconnesă ă Tulceaă ă Să6-7ă Noviodunumă ă Proconnesă ă Tulceaă ă Să8ă Valeaă Nucariloră statuieă masculin ă funerar ă statuieă feminin ă funerar ă portretă feminină ă Proconnesă ă ă ă ă Comer ulădeămarmur ăalăcarierelorădeălaăProconnesăşiăDokymeionătreceaăprină Nicomedia,ăcapitalaăBithyniei,ăcareăseăaflaăpeădrumurileăprincipaleăcareăplecauădină centrulă Asieiă Miciă c treă nord-vestă şiă c treă mareă (fig.ă 1/2).ă Ună drumă importantă porneaădinăzonaăcarierelorădeălaăDokymeion-Sinada,ătreceaăprinăDorylaeion-Nikaiaă 58ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 6ă şiă ajungeaă laă Nicomedia.ă Ună altă drum,ă c treă est,ă uneaă Nicomediaă deă Prusias,ă iară c treăvestădeăCalchedonăşi,ăpesteăstrâmtoare,ădeăBizan .ăNicomediaăeraăpoartaăc treă strâmtoriăşiăMareaăNeagr ,ădeăundeăşiărolulăeiăînăcomer ulăcuăregiunileăpontice.ă Rolulăimportantăpeăcareăîlăacord ăadministra iaăimperial ăNicomedieiăseăvedeă înă desemnareaă luiă Pliniusă celă Tân ră caă guvernatoră ală provincieiă Bithyniaă şiă dină coresponden aă extremă deă sus inut ă întreă acestaă şiă împ ratulă Traian.ă Avansareaă puteriiă romaneă c treă Dun re,ă c treă Dacia,ă aă f cută caă Nicomediaă s ă devin ă ună locă importantă dină punctă deă vedereă economică siă strategic.ă Armateleă romaneă dină Asiaă Mic ă tranzitauă c treă nordă spreă regiunileă M riiă Negreă şiă c treă sud,ă spreă Syria2.ă Pliniusă îlă informeaz ă peă împ rată sistematică despreă ceeaă ceă seă întâmpl ă înă jurulă Mǎriiă Negre3,ă implicită ă despreă traficulă deă c l tori,ă negustori,ă meşteşugariă careă seă m reşteă pân ă laă aă saturaă provincia4.ă Importan aă rela iiloră dintreă Asiaă Mic ă şiă provinciileă dun rene,ă Moesia,ă dară şiă Tracia,ă seă dezvolt ă conducândă laă ună fluxă deă popula ieă dinspreă Asiaă Mic ă c treă acesteă regiuni.ă Aceast ă rela ieă r mâneă oă constant ă înă secolulă ală II-leaă şiă înă primaă jum tateă aă secoluluiă ală III-leaă p.Chr.ă Itinerarium provinciarum Antonini Augustiăcareăseărefer ălaăexpedi iaăluiăCaracallaă înă estă înă 213,ă men ioneaz ă plecareaă luiă Caracallaă deă laă Sirmium,ă peă Dun re,ă apoiă prinăTraciaăşiăBizan ,ăprinăBithynia,ăNicomedia,ăNikaia,ăJuliopolis,ăAncyra,ăTyana,ă Alexandriaă adă Issum,ă acelaşiă drumă circulată şiă deă m rfurileă veniteă laă Dun reă dină Asiaă Mic .ă Ună studiuă recentă ală luiă Octaviană Bounegruă vorbeşteă şiă despreă oă linieă maritim ă probabil ă întreă Nicomediaă şiă Tomis5.ă Câtă priveşteă cariereleă deă laă Proconnes,ă administrateă deă Cyzic,ă eleă seă aflauă deă asemeneaă subă impactulă negustorilorăşiămarmorarilorăbithynieni.ăă Lexic şi prosopografie Eviden aă epigrafic ă dină Traciaă şiă Moesiaă Inferioar ă aduceă dateă extremă deă importanteă pentruă amploareaă prezen eiă bithynieneă înă acesteă regiuni.ă Eaă aă fostă nuă odat ăcomentat ădeăsavan iăprecumăL.ăRobert6ăsauăJ.B.ăWard-Perkins7.ăVomăreluaă totuşiăprezentareaăcomplet ăaăacestorăm rturiiăcuăuneleăcomentariiăfilologice.ăă Ceaă maiă comentat ă inscrip ieă provineă deă laă Nicopolisă adă Istrum8ă şiă men ioneaz ă ună colegiuă deă liqwxovoi: esteă un altară cuă dedica ieă c treă Heraclesă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 2 ăBarbaraăLevick,ăPliny in Bithynia and what followed,ăGreeceăandăRomeă2,ă1979,ăp.ă119-131.ă ăPlinius,ăX,ă27,ă63,ă67,ă74.ă 4 ăPliniusăX,ă77.ă 5 ă O.ă Bounegru,ă înă L’Africa Romana. Atti del XVI Convegno di studio, Rabat 2004,ă Roma,ă 2006,ăp.ă1565.ă 6 ăL.ăRobert,ăHellenica. Recueil d'épigraphie, de numismatique et d'antiquités grecques,ă11-12,ă Paris,ă1960,ăp.ă35.ă 7 ăJ.ăB.ăWard-Perkins,ăPBSRă48,ă1980,ă23-69.ă 8 IGBRăII,ă674,ăNicopolisăadăIstrum:ăajgaqh' tuvchªiº. É Qew'/ JHraklei' É Mavximoı [—ă—ă— ]<Ésivou ke; Neivªkwnº É Qeodw'≥r≥o≥ªu uJºpe;≥ªrº É t≥hı '≥ sunovdo≥u Nei<Ékomhdevwn liqo<Éxovwn to;n bwmo;n É cariªsºsthvrionă{caristhvrion}.ă 3 7ă ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă 59ă aşezată deă c treă doiă meşteri,ă Maximusă şiă Neikonă dină Nicomedia,ă membriă aiă uneiă asocia iiă(synodos)ădeăprelucr toriăaiăpietreiă(marmur ăsauăunăaltămaterial9).ăAceast ă asocia ieă profesional ă cuă personajeă cuă locă deă obârşieă comună presupuneă existen aă uneiă comunit iă nicomedieneă activeă înă oraş.ă Aceştiă pietrariă erauă înă conexiuneă cuă cariereleăaăc rorămarmur ăoăprelucrau.ăL.ăRobertăavanseaz ,ăîntr-unaădinărevenirileă luiăasupraăacesteiăinscrip ii,ăideeaăc ăarăputeaăfiăunăgrupădeăexportatoriădeămarmur ă dinăBithyniaăstabili iălaăNicopolisăadăIstrum10.ăă Prezen aă pietrariloră bithynieniă aă l sată urmeă înă lexiculă inscrip iiloră deă laă Philippopolis,ă ceeaă ceă neă faceă s ă presupunemă şiă pentruă acestă centruă oă prezen ă important ăbithynian .ăCuvântulăajnexodivastoıăcuăsemnifica iaă„aănuăfiăînstr inat,ă inalienabil”ăeste,ădup ăMarcusăTod11,ădeăorigineăbithynian ,ăcuăprec dereăfolositălaă NicomediaăşiăNikaia.ăElăcunoaşteăşiăutilizareaăluiălaăPhilippopolisăşiăButovo.ă Într-adev răoăcercetareăepigrafic ămi-aăpermisăs ăadaugăînc ătreiăinscrip iiădeă laă Philippopolis12,ă inclusivă ceaă cuă lithoxooiă şiă treiă inscrip iiă deă laă Prusaă adă Olympiumă dină Bithynia13.ă Acestă termenă nuă apareă îns ă înă inscrip iileă dină Scythiaă Minor.ăÎnăschimbăunăaltăcuvântăfolosităpentruăaădesemnaăsarcofagulăesteăpuveloı É puvailoıăpeăcareăJ.ăKubinska14ăîlăsocoteşteăcaracteristicăpentruăBithyniaăşiămaiăalesă pentruăNicomedia.ăElăapareădeădou ăoriălaăSinopeăşiăoădatǎălaăAttaleia15.ăÎlăreg simă folosităînăinscrip iaăunuiăsarcofagădeălaăTomis16.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 9 ă Ward-Perkins,ă op. cit.,ă p.ă 33ă d ă exemplulă p r iiă deă sudă aă propylonuluiă dină Agoraă atenian ă lucrat ăînăcalcarădeăc treănicomedieniăînăvremeaăluiăAntoninusăPius.ă 10 ă Robert, Documents d’Asie Mineure,ă Bibliothèqueă desă écolesă françaisesă d'Athènesă etă deă Romeă239ăbis,ăParis,ă1987,ăp.ă112-114.ă 11 ăM.ăN.ăTod,ăBithynica,ăAJPhă62,ă1941,ă2,ăp.ă191-198.ă 12 ăIGBRăIII.ă1,ă992,ăPhilippopolis:ăjErevnnioı JHrakliano;ı gerousiasth;ı Filippopoleivthı /ăejk tw'n ijdivwn eJautw/' kai; th'/ sunbivw/ eJautou' Kleopavtra/ă Aqhno<Édwvrou kateskeuvase th;n soro;n su;n tw/' gravdw/. ajnexodivaston: /ăoJı ; aj;n de; pwlhvsi, dwvsi tw/' fivskw/ dhnavria [—ă—ă—ă—ă—ă—ă—]. IGBRăIII.ă1,ă993,ăPhilippopolis:ăªPrºovkla jAnciavlou hJ ka≥i≥; Diª- - - kateskeuvasen th;n soro;nº /ă ªsºu;n tw/' gravdw/ eJauth/' ka≥i;≥ - - - - - - - - - - - /ăªkºai; toi'ı ejggovnoiı. ajnexodªivaston: oJ;ı aj;n de; pwlhvsh/ th;n soro;n hJvº / ªtºo;n gravdon, dwvsei eijı to; ªtamei'on denavria - - - - - - - -º.ă IGBRă III.ă 1,ă 1007,ă Philippopolis:ă Aujr(hvlioı) Puvrroı oJ kai; Tau'roı É kai; Aujr(hliva) Crushi÷ı Provklou ŢhJ suvnbioı aujtou'> Aujr(hlivw/) Poseidwnivw/ /ă palaistratiwvth/ ejn tw/' koimhthrivw/ kate<Éskeuvasan qhvkhn ejk tw'n ijdivwn É mneivaı cavrin. ajnexodivastovn te eij'nai touvtou, É mh; eJ;teron kataqevsqai: ejan; dev tiı tolmhvsei, É dwvsei tw/' iJerw/' tameivw/ (dhn.) lg v kai; t≥ªh/' povleiº ajvllo tosou'tªonº. ăă 13 ăIKăPrusaăadăOlympumă83:ăª <ºI IODOª< º zhv-És≥a≥ı≥ e[[≥th p≥zV Aª ä ºEª ä º É ªkºa≥i; oJ uiJoı ; aujtou' Gavioı z≥h<v≥ És≥aı e[th mzV: to; mnhmªei'º<Éon kataskeouasavntwn É Markevllaı th'ı gunaiko;ı≥ É aujtou' kai; tw'n uiJwn' aujtou' É ª º ajnexodiva≥s≥t≥on s≥ªu;nº t≥ªw/'º É perikhvpw'. eja;n dev tiı qªeº<Él≥h≥vsei, dwvsei th'/ povlei p≥ros<ɪtºe≥ivmou (dhn.) ÀbfV. : caivrete. ăIKăPrusaăadăOlympumă1064:ăPolevmwn On[—ă—ă—]ă/ădou'loı eiJa≥tw≥'/ {eJautw'/} ª —ă— º É kai; gunh; aujtªou'(?) —º -É EB≥ROUS tw'/ aj≥n<≥ Édrei; mnh'ma ªajnº<Ée≥xo≥d≥ªivaston —ă—º É I.NOU tw'/ paidi; ª—?—º É kai; DOMOSHS≥ ª—?—º É IAUTALE≥I≥ ª—ă—º.É IKă Prusaă adă Olympumă 1066:ă —ă —ă —ă É ªejºpi; tw'/ eij'nai auj<ɪtºo; ajnexodivas<ɪtºon su;n tw'/ per≥i<ɪkhvpw/º: oJ;ı de; aj;n aj<ɪpºa≥llotriw≥vsei auj<ɪtºo≥v, ajpodwvsei pros<ɪteºivmou th'/ povlei É dhnavria ÀdfV. É {vacat}ăÉ JRoufi'noı JRouvfªou zhvº<ɪsaºı ej;th ngV ª—ă—ă—º É ª—ăºASTHSª{sauăvac.?}ăº 14 J.ă Kubinska, Les monuments funéraires dans les inscriptions grecques de l’Asie Mineure,ă Varşovia,ă1968.ă 15 Ibidem,ăp.ă48.ă 16 ăISMăIIă168.ă 60ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 8ă Unăaltătermenăasupraăc ruiaăneăvomăopriăeste gravdoı, termenăcareădesemneaz ă trepte,ăînăcazulănostruăsarcofagăsauăstelǎăcuăbaz ăcuătrepte17,ăprezentăînăinscrip iiădeă laăNicopolisăadăIstrum18ăşiăPhilippopolis19.ăTermenulănuăseăgǎseşteădecâtălaăEumeneia,ă înăPhrygia,ănuădeparteădeăcariereleădeălaăDokimeionăşiăSynada,ăundeăcuvântulăapareă asociată cuă altarulă funerară (bomos).ă Laă Calchedonă sarcofageleă descoperiteă in situă erauăaşezateă fieăpeăoăbaz ădinăblocuriădeăcalcarănefasonate,ăprocedeuăr spândităînă Bithynia,ăfieăpeăunăsocluăformatădinătreiătrepte,ăcumăexistǎăşiăînăalteăp r iăaleăAsieiă Miciă sauă înă Insule20.ă Termenulă gradosă trebuieă gândită înă acestă context.ă Dară înă ScythiaăMinorănuăs-auădescoperităasemeneaăconstruc iiăcareăs ăsus in ăsarcofagele.ă Eleă erauă deă celeă maiă multeă oriă îngropateă înă tumuli.ă Totuşi,ă avemă atestareaă unuiă asemeneaătipădeăconstruc ieăîntr-oăinscrip ieădeălaăNicopolisăadăIstrum21ăpus ăpentruă ună nicomedian,ă careă descrieă monumentulă cuă trepteă peă careă şiă l-aă f cută dină timpulă vie ii,ăcaăşiăînăinscrip iaădeălaăPhilippopolisăaăunuiăgerousiastăundeăseămen ioneaz ăună sarcofagă(soros)ăaşezatăpeătrepte22.ă Concluziaă peă careă oă putemă trageă esteă c ă lexiculă legată deă sarcofageă esteă deă origineăbithynian ăşiăaăfostăimportatăodat ăcuăpieseleăşiăcuămeşteriiăbythinieni.ă Prosopografiaăprovincieiăneăofer ăcîtevaăinforma iiăînăplusăasupraăleg turiloră cuă Bithynia.ă Esteă deă men ionată înă primulă rândă Phoibosă dină Nicomedia,ă autorulă mareluiă reliefă mithriacă descoperită înă peşteraă Laă Adamă deă laă Guraă Dobrogei,ă peă ValeaăCasimcei23ă(fig.ă2).ă Despreăal iăbithynieni,ăatesta iăînăinscrip ii,ăavemămaiăpu ineădate:ăStratokleusă Prousieus24,ădespreăcareăL.ăRobert25ăaratǎăcǎăetniconulăprousieusăvineădeălaăPrusiasă peăHypiosăsauăeventualăPrusiasăpeăMare,ăamândouǎăînăBithynia;ăMetrodoros Gaiou Prousieus apo Hypiou26ăesteăunăaltăoriginarădinăPrusias,ălaăcareălocalizareaăesteămaiă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 17 ăKubinska,ăop. cit.,ăp.ă92.ă ăIGBăII,ănr.ă688.ă 19 ăIGB III,ănr.ăă992,ă993;ăMAMAă4.ăănr.343.ă 20 ăN.ăAsgari,ăN.ăFıratlı,ăDie Nekropole von Kalchedon, înăS.ăSahin,ăE.ăSchwertheim,ăJ.ăWagneră (ed.), Studien zur Religion und Kultur Kleinasiens. Festschrift für F.K. Dörner,ăÉtudesăpréliminairesă auxăreligionsăorientalesădansăl'EmpireăRomaină66,ăLeiden,ă1978,ăp.ă1-92.ă 21 ă IGBRă II,ă 688,ă Nicopolisă adă Istrum:ă Q(eoi'ı) ªK(atacqonivoiı)º. É G(avioı) Kornhvlioı jIouªliano;ı(?)º É Neikomhdeªu;ı zw'nº É kai; fronw'n th;n ªpuramivº<Édan su;n tw'/ uJpokªeimevvwº/ É gravdw/ eJautw'/ kai; ªtw'/ ajº<Édelfw'/ eJautou' ªG(aivw/) Korº<Énhlivw/ Powllivªni zhvsanº<Éti ejvth xV kai; th'/ ªsumbivw'/ eJauº<Étou' Oujaleriva/ ªzhsavsh/ ejvth —ă —º É kai; Kornhlªiva/ th'/º É sunbiw/ Pwªllivwnoıº. cai're, paªrodi'taº. 22 ăVeziănotaă12.ăă 23 Muzeulă deă Istorieă Na ional ă şiă Arheologieă Constan aă inv.ă 33118;ă descoperită înă 1958;ă dimensiuni:ăÎn.ă0,475;ăl;ă0,56;ăgr.ă0,13ăm.ăM.J.ăVermaseren, CIMRMăII,ă1960,ăp.ă365,ănr.ă2307ăa-b;ă D.M.ăPippidi,ăStClă13,ă1971,ăp.ă145,ănr.ă15; ISMăI,ănr.ă374.ă ISMăI,ă374:ăA.ăJvWrimoªıº É path;<Ér ajnev<Éqhke<Én. B.ă Fl(avouioı) JvWrimoı Fl(aouivou) Makevdonoı oijkonovmoı, kat j ejpitaghvn, É qew'/ ajneikhvtw/ Mivtra/ ajnevqhken eijı ajvlsoı ajpovkrufon. É Eujfravth/ eujvcesqai aJgnw'ı. Foi'boı Nikomhdeu;ı ejpoivei. 24 ă ISMă II,ă 248:ă ª—ă —ă —ºn Stratokleu'ı Prousieu;ı ajpo; ª JUpivouº É ª—ă — ejvmºporoı ETONª—ă—ă—ă—º. 25 ăăRobert,ăEtudes Anatoliennes,ă1970,ăp.ă230.ă 26 ăISMăII,ănr.462;ăG.ăPapuc,ăPonticaă7,ă1974,ăp.ă307-315:ăMhtrovdoı É Gai?ou Prousi<Éeu;ı ajpo; U J pivou É ejvnporoı zhv<Ésaı kosmivwı É ejvth nhV caivrete. 18 9ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă 61ă precis ă şiă îlă confirm ă peă L.ă Robert;ă Damostratos,ă fiulă luiă Herasă dină Nicomedia27,ă AsclepiadesăalăluiăMenophilosăNicomedianul,ăc ruiaăiăseăziceaăAzanitulă(dinăAizanoi), Eisidorousă Nicomedianul28,ă Teimokratesă ală luiă Alexandrosă n scută înă Nicomediaă şiă apar inândă tribuluiă Romailoră deă laă Tomis29ă sauă celă dină inscriptiaă ISMă II.ă 259.ă Ună arhitectă men ionată înă dedica iaă unuiă balaneionă construită înă vremeaă luiă Septimiusă SeverusăşiăCaracallaălaăOlbia30ăeraădeopotriv ăcet eanăalăNicomedieiăşiăalăTomisului.ă ă ă Fig.ă2.ăPeşteraă„LaăAdam”.ăReliefămithriac.ă Fig.ă2.ăLaăgroteă„LaăAdam”.ăReliefămithriaque.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 27 ăISMăII,ănr.ă281.ăMariaăAlexandrescuăVianu,ăEm.ăPopescu,ăRESEEă8,ă1970,ă2,ăp.ă282-283,ă 320-321:ă Damovstratoı É JHra' Neikomedeu;ı {Nikomedeu;ı} ijdiva/ mh<Étre; {mhtri;} kate<Éskeuvasen zhsavse {zhsavsh/} É semmnw'ı {semnw'ı}: É cai're parode'ta {parodei'ta}. 28 ă ISMă II,ă 328:ă Eijsivdwroı≥ É Neikomhdeªu;ıº É eJpta; kai; dªevka ejtw'nº É koima'tai: qnhvske≥ªin mh; levge tou;ı ajgaqouvıº: É uiJoı ; ejgw; patri; mou'ªnoı ejvhn kai; mhtriv mou —ă—ă—ă —º É oiJ'ı baªrºu; pevnqo≥ı ªejvqhka katafqivmenoı pro; gavmoioº: É kai; kommoi'ı l≥ªugroi'ı ajpoduvrontai sunovmaimonº: É Zmuvrnhı ga;r kªai; ejmou' fqimevnwn leivpontai ejvrhmoiº. 29 ăISMăIIă256:ăTeimokrav<Éthı jAlexavn<Édrou, gevni Nik<Éomhdeu;ı oJ ke; T<Éomivthı fulh'ı É JRwmevwn { R J wmaivwn}, zhvsaı ejpi<Éteivmwı ejn th'/ Tovmi, z<Éw'n ke; fronw'n eJau<Étw'/ ke; th'/ guneki; eJau<Étou' O j lpiva/ Kavsta/ ke; É tw'/ ueiJw'/ eJautou' Oujl<Épivw/ Martivnw/, fulh'<Éı JRwmevwn filoteiv<Émon ejbtovmon povle<Éwı th;n sthlei'da kŢa><Éteskevbasa su;n t<Éw/ tovpw/ tw'/ periwris<Émevnw/ oJ ejsŢt>iv moi koinovn É moi pro;ı Kaleivni<Ékon Strofh': ce'<Ére cai're parodi'ta. 30 IGRăI,ă854ă;ăB.ăLatyschev,ăIOSPEăI,ănr.ă174.ă 62ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 10ă Analiza pieselor de sculptură Sarcofageleăreprezint ăcategoriaăceaămaiăevidentălegat ădeăregiunileăbithyniene.ă Majoritateaă exemplareloră descoperiteă înă Dobrogeaă auă peă fa aă principal ă oă tabula ansataă centrat ,ă aproapeă p trat ,ă cuă anseă triunghiulare,ă caracteristic ă sarcofagelorădinăBithynia31ăproduseăînăcariereleădinăProconnes.ăă 1. Sarcofagul de la Barboşi32 (fig.ă3/1) Sarcofagădeăfoarteămariădimensiuni,ădescoperităneviolat,ăcuăscheletulăşiăinventarulă intacte,ăultimulăformatădinăarme,ăprintreăcareăoălanceălung ,ăast ziăpierdut ,ăşiăvase.ăPeă cuv ăseăaflaăînscris ăcuăminiumăoăinscrip ie,ăast ziăcompletăştears .ăTocilescuăaăf cutăună desenădup ăinscrip ie,ăiarăC.ăMoisilăunăfacsimilăpeăcareăîlăreproducem.ă Inscrip iaă comportaă oă sigl ă laă început,ă nedescifrat ă pân ă ast zi,ă apoiă ejpi; jAlfivou Modevstou jAsiavrcou (fig.ă 3/2). Dup ă interpretareaă luiă L.ă Robert,ă acestă personajăesteăunulăşiăacelaşiăcuăAlphenusăModestous,ăstrategălaăCyzicăînăvremeaăluiă SeptimiusăSeverus.ăUnăfrateăsauăunăfiuăalăacestuia,ăcareăpurtaănumeleădeăAlphenusă Arignotus33,ă aă fostă curatoră laă Tropaeumă Traiani,ă caă şiă comandată ală cohorteiă Iă Cilicum,ăconformăuneiăinscrip iiădescoperiteăînăLydia34.ăCineăaăfostăînmormântatăînă sarcofagăesteăgreuădeăspusăînălipsaăinscrip iei.ăCuăsiguran ănuăAlphenusăArignotus,ă dară poateă cinevaă dină aceeaşiă familieă careă îlă înso eaă înă misiuneaă sa35.ă Inscrip iaă cuă miniumă esteă executat ă înă loculă înă careă aă fostă fabricată sarcofagul36,ă explicându-seă astfelă prezen aă numeluiă eponim,ă cizicianulă Alphenusă Modestous,ă informa ieă care,ă coroborat ă cuă determinareaă marmuriiă caă provenindă dină cariereleă deă laă Proconnes,ă aflateăsubăjurisdic iaăCyzicului37,ăneăd ăloculădeăprovenien ăalăsarcofagului.ăTipulă deă sarcofagă deă mariă dimensiuni,ă cuă capacă înă dou ă ape,ă acrotereă mariă esteă caracteristicăpentruăacesteăcariere.ăă Ceeaăceăneăofer ăacestăsacofagăpentruăstudiulădeăfa ăesteăatestareaăimportului,ă înăDobrogea,ăaăartefactelorăproduseăînăcariereleădinăProconnes.ă ă 2. Sarcofagul agoranomului38 (fig.ă3/3) MarmurǎădeăProconnes.ăSarcofagulăesteăbogatădecoratăatâtăpeăacrotere,ăcâtăşiă peăfa aăprincipal ăaăcuvei,ăcuăînsemneleămeserieiădefunctuluiă–ăunăagoranom,ădup ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 31 ăAsgari,ăFıratlı, op. cit.,ăp.ă37ăurm.;ăG.ăKoch,ăH.ăSichtermann,ăRömischeă Sarcophage, München,ă 1982,ăp. 339ăurm,ă486ăurm.ă 32 MarmurǎădeăProconnesă(probaăBă4).ăDimensiuni:ăL.ă:2,34ăm.;ăl.ă1,18ăm;ăV.ăPârvan,ăCastrul de la Poiana,ăBucureşti,ă1913,ăp.ă112;ăSEGăI,ă331;ăMariaăAlexandrescuăVianu,ăEm.ăPopescu,ăop. cit.,ă p.ă296,ăcat.ă29ăşiăp.ă327-328.ă 33 ăIGRăIV,ă1213.ă 34 ăRobert, Istrosă1,ă1934,ăp.ă216-220;ăidem,ăEtudes Anatoliennes,ă1970,ăp.ă127.ăă 35 ăIbidem.ă 36 ăD.ăMonna,ăP.ăPensabene, Marmi di Asia Minore,ăRoma,ă1977,ăp.ă155ăseăocup ădeămodulădeă inscrip ionareăaăblocurilorădeămarmur ăcareăiesădinăcariere,ăluândăcaăexempluăsarcofagulădeălaăBarboşi.ă 37 ăCariereleădevinăproprietateăaăstatuluiădinăvremeaăluiăTiberius,ăcf.ăN.ăAsgari,ăînăProceedings of the Xth International Congress of Classical Archaeology, Ankara-Izmir 1973,ă1978,ăI,ăp.ă467ăurm.ăă 38 ăKoch,ăSichtermann,ăop. cit.,ăp.ă339.ă 11ă ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă 63ă ă ă ă Fig.ă3.ă1.ăBarboşi.ăSarcofag;ă2.ăBarboşi.ăInscrip ieăcuăminiumă(facsimilăC.ăMoisil);ăă 3.ăTomis.ăSarcofagulăagoranomului;ă4.ăChalcedonia.ăAcroterǎădeăsarcofagă(dupǎăAsgari,ăFıratlı).ă Fig.ă3.ă1.ăBarboşi.ăSarcofage;ă2.ăBarboşi.ăInscriptionăauăminiumă(facsimilăC.ăMoisil);ăă 3.ăTomis.ăSarcofageăd’unăagoranome;ă4.ăChalcédoine.ăAcrotèreădeăsarcofageă(d’aprèsăAsgari,ăFıratlı).ă ă 64ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 12ă interpretareaăluiăL.ăRobert39.ăSarcofagulăaăfostăadusăcuăsiguran ădintr-unulădinăcentreleă deă prelucrareă aă marmuriiă deă laă Proconnes,ă m rimeaă luiă nepermi ândă transportulă materieiăprimeăneprelucrate.ăAreăaceeaşiăconstruc ieăarhitectonic ăcaăşiăsarcofagulădeălaă Barboşi.ăDecora iaăacroterelorăesteăidentic ăcuăceaăaăunuiăsarcofagădeălaăCalchedon40ă (fig.ă 3/4).ă Personalizareaă reprezent riiă cuă însemneleă func ieiă avuteă deă beneficiară conduce,ăeventual,ălaăipotezaădefinitiv riiăsarcofaguluiăînăDobrogea.ăă ă 3. Sarcofag (marmură?) descoperit la Tomisă Piesaă aă fostă publicat ,ă f r ă inscrip ie,ă deă Z.ă Covacef41ă (fig.ă 4/1).ă Areă formaă primului,ă cuă acrotereleă decorateă cuă semipalmeteă şiă acant,ă într-oă versiuneă simplificat .ă Înă tabula ansata seă afl ă oă inscrip ie.ă Deă oă parteă şiă deă altaă aă eiă suntă amplasateă reprezent riă indicândă inventarulă uneiă femei:ă caset ,ă oglind ,ă oinochoe,ă femeieăaşezat ăpeăoăkathedra cuăpicioareleăpeăunătaburet,ăunăpieptene.ăPunereaăînă pagin ăaăreprezent rilorăesteăasem n toareăcuăaceeaădeăpeăsarcofagulăagoranomului.ă Esteă oă lucrareă local ă executat ă dup ă tiparulă sarcofageloră importateă dină Bithynia,ă decorateădeseoriăcuăobiecteleădefinitoriiăaleăstatutuluiădefunctului.ăă Alteăsarcofageădinăaceeaşiăcategorie:ă • SarcofagulăluiăAlexandros,ăfiulăluiăZmaragdos42ă(fig.ă4/2),ădinămarmur ădeă Proconnes,ă avândă înă acroter ă ună portretă funerară înă cochilie,ă datândă deă laă sfârşitulăsec.ăIIăe.n.;ă • Sarcofagulă luiă Damostratos,ă fiulă luiă Heras43ă (fig.ă 4/3),ă dină marmur ă deă Proconnes.ăNedecorat,ăcuătabula ansataăpentruăinscrip ie;ă • SarcofagăcuăinventarăbogatădeălaăCallatis44ă(fig.ă4/4),ăcuătabula ansataăf r ă inscrip ie.ăMarmur .ăSuprafa aănuăaăfostăăşlefuit ;ă • SarcofagulăluiăMetrodorosădeălaăTomis45,ăoriginarădinăPrusiasăadăHypium,ă executatăînăcalcarădeădimensiuniăcevaămaiămiciă(L.ă2,07ăm.ăl.ă89,8ăcm.In.ă Totalaăccaă1,50).ă ă Toateă acesteă pieseă suntă produseă aleă cariereloră dină Proconnesă sauă aleă unoră meşteriă careă reproduceauă înă piatr ă local ă sarcofageleă deă tipă proconnesian.ă Uneoriă acesteăsarcofageăaduseădinăProconnesăgataăconstruiteăsuntăpersonalizateăînăateliereleă locale.ăOăobserva ieăsimilar ăaăf cutăşiăH.ăGabelmannăpeăsarcofageleădinăItaliaădeă nord,ădintreăcareăuneleăprovinădinăcariereleădinăProconnes,ăaduseăpeămareăpân ălaă Ravennaăşiăadaptateăgustuluiăcomanditaruluiăînăateliereălocale.ăAstfelăputemăexplicaă asem nareaă arhitectonic ă dintreă sarcofageă tomitaneă şiă sarcofageă deă laă Modena,ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 39 ăRobert,ăBullÉpă1962,ăp.ă229;ăidem, HellenicaăXII,ă1964,ăp.ă209; idem, Études Anatoliennes. Sur des inscriptions de l'Asie Mineures,ă1937,ăp. 219,ăn.ă3; idem,ăHellenica XI,ăcap.ăIII,ăp.ă26,ănotaă5.ă 40 ăAsgari,ăFıratlı,ăop. cit.,ăcatalogăăSR.ă2.ăp.ă41,ăpl.ăXIV.ăfig.ă26.ă 41 ZahariaăCovacef,ăArta sculpturalǎ în Dobrogea romană. Secolele I-III, Cluj-Napoca,ă2002,ă p.ă228,ăpl.ă41.3.ă 42 ăAlexandrescuăVianu,ăop. cit.,ăp.ă281,ăcat.ă2,ăfig.ă7.ă 43 Eadem,ăp.ă282,ăno.ă3,ăfig.ă11.ă 44 ăA.ăRǎdulescuăet alii,ăPonticaă6,ă1973,ăp.ă247ăurm,ăfig.ă1.ă 45 ăG.ăPapuc,ăPonticaă7,ă1974,ăp.ă307ăurm.,ăfig.ă1.ă 13ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă 65ă Ferrara,ă Verona,ă careă intr ă înă grupaă ravennat 46.ă Înă ceeaă ceă priveşteă decora iaă acroterelorămareluiăsarcofagăcuăsimboluriădeălaăTomis,ăanalogiaăfoarteăstrâns ăpeăcareă oă ofer ă ună sarcofagă deă laă Calchedon47ă nuă poateă s ă nuă neă atrag ă aten iaă asupraă identit iiă comuneă aă atelierului,ă careă trebuieă s ă seă fiă aflată deă asemeneaă înă zonaă deă iradiereăaăProconnesului.ăCalchedonulăseăafl ăpeădrumulăanticăceăleag ăNicomediaădeă Propontida,ă chiară laă strâmtorileă careă conducă înă Mareaă Neagr .ă Aspectulă generală ală necropoleiădeălaăCalchedon,ăpropor iaădintreăsarcofageleădeămarmur ăşiăceleădinăpiatr ă local ,ăsimplitateaălor,ădecorateădeăceleămaiămulteăoriădoarăcuăoătabula ansataăaşezat ă peăfa aălung ăaăsarcofagului,ăesteăfoarteăapropiatădeăceeaăceăg simăînănecropoleleădină ScythiaăMinor.ăTabulae ansataeădeăaceeaşiăform ă(tipulă1ăşiă2)48ă(fig.ă5/1)ăseăg sesc,ă înăafar ădeăCalchedon,ăcelămaiăadeseaăînăBithyniaăşiălaăByzantion49,ădeăparteaăcealalt ăaă Bosforului,ăînăsecolulăalăIII-lea.ăStudiulănecropolelorădinăNVăAsieiăMiciăaăcondus-oă peă N.ă Asgariă laă concluziaă c ă loculă deă origineă ală acestuiă tipă deă sarcofagă seă afl ă înă Bithynia,ăînăateliereleădeălaăProconnes,ăundeălucrauămeşteriădinăNicomedia.ăMarfaăloră seăr spândeşteăodat ăcuăeiăînăMacedonia,ălaăSalonic,ălaăThasos,ăînăBalcani,ăînăMareaă Neagr ăşiăînăItaliaădeăNord50.ă Unătipăînrudit,ădarăcaracterizatăprintr-oărozet ăcareădecoreaz ăfrontonulăfoarteă ascu it,ăpoateăfiăîntâlnităpeăunăsarcofagădeălaăMarcianopolisă(fig.ă4/5)ădescoperităînă 1967ăşiăpeăaltul,ădinăDobrogea51,ăcuăanalogiiăînănecropolaădeălaăTyr52,ă(fig.ă4/6)ăpeă coastaăsirian ,ăundeăseăafl ăimporturiămasiveădinăcariereleădeălaăProconnes.ă MaiăgreuădeăexplicatăesteăsarcofagulădescoperităînăteritoriulăPhilippoppolis,ălaă Maraša53,ă(fig.ă5/2)ădinăpiatr ălocal ăcuăoătabula ansataăcareăocup ăîntreagaălatur ă lung ă aă cuvei.ă Sarcofagulă (sorovı54)ă esteă destinată unuiă Hermogenesă beneficiarius, dup ăoămod ăcareăpoateăfiăg sit ăînămediulăitalic,ăînăaădouaăjum tateăaăsecoluluiăI,ă peăunăsarcofagădeălaăPisaăşiăpeăaltulădeălaăAriccia55.ăUnăexemplarăcareăăpoateăintraăînă aceeaşiăcategorieăesteăcelădescoperităînăDobrogea,ăaflatălaăInstitutulădeăArheologieă „VasileăPârvan”ă–ăMuzeulăNa ionalădeăAntichit i56ă(fig.5/3),ădinăpiatr ălocal ,ăcuă acrotereleă decorateă cuă Thanatoi,ă ună motivă careă apareă relativă desă peă sarcofageleă dobrogene.ăAcelaşiămotivăpoateăfiăreîntâlnităpeăunăsarcofagădeă laăRomula,ăaflatălaă muzeulă dină Caracal57ă (fig.ă 5/4),ă ceeaă ceă atest ă prezen aă unoră meşteriă dependen iă deă ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 46 ăH.ăGabelmann,ăDie Werkstattgruppen der oberitalischen Sarkophage,ăBonn,ă1973,ăp.ăă191. ă ăAsgari,ăFıratlı,ăop. cit.,ăp.ă79,ăcat.ăSRă16,ăfig.ă36.ă 48 ăAsgari,ăFıratlı,ăop. cit.ăpă37.ăă 49 Ibidem,ăp.ă49.ă 50 Iibidem, p.ă50.ă 51 ăAlexandrescuăVianu,ăop. cit.,ăp.ă287,ăcat.ă11,ăfig.ă43.ă 52 ăWard-Perkins,ăop. cit.,ăp.ă44,ăpl.ăXIIăb.ă 53 IGBăIII,ă990ă 54 ăKubinska, op .cit.,ăp.ă32.ăTermenulăesteăfolosităînăAsiaăMic ,ăcuăprec dereălaăHierapolisăînă Phrygia,ăpeăsarcofageăceăprovinădinăcariereleădeălaăDokimeion,ăcf.ăGloriaăFerrari, Il Commercio dei sarcofagi asiatici,ăRoma,ă1966,ăp.ă90ăurm.ăşiăAphrodisiasăînăCaria.ăÎnăDobrogeaăîlăg simăfolosităpeăună sarcofagă deă laă Noviodunumă (Alexandrescuă Vianu,ă op. cit.,ă no.ă 26,ă fig.ă 8-9;ă ISMă I,ă 275)ă ală unuiă gerusiastădeălaăHistriaăpeănumeăAlexandros.ă 55 ăKoch,ăSichtermann,ăop. cit.,ăp.ă38,ăfig.ă6-7,ănoteleă33,ă34.ă 56 ăMNA,ăinv.ăLă2028.ă 57 ăKoch,ăSichtermann,ăop. cit.,ăfig.ă361.ă 47 66ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 14ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă Fig.ă4.ă1.ăTomis.ăSarcofagă(dupǎăZ.ăCovacef,)ă;ă2.ăTomis.ăSarcofagulăluiăAlexandros,ăfiulăluiăZmaragdosă;ăă 3ă Tomis.ă Sarcofagulă luiă Damostratos,ă fiulă luiă Herasă;ă 4.ă Callatis.ă Sarcofagă;ă 5.ă Marcianopolis.ă Sarcofag;ăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă6.ăTyr.ăSarcofagă(dupǎăWardăPerkins).ă Fig.ă 4.ă 1.ă Tomis.ă Sarcofageă (d’aprèsă Z.ă Covacef,)ă;ă 2.ă Tomis.ă Sarcofageă d’Alexandros,ă leă filsă deă Zmaragdosă;ă3.ăTomis.ăSarcofageădeăDamostratos,ăfilsădeăHerasă;ă4.ăCallatis.ăSarcofageă;ă5.ăMarcianopolis.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăSarcofage;ă6.ăTyr.ăSarcofageă(d’aprèsăWardăPerkins).ă 15ă ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă 67ă ă ă ă ă ă Fig.ă5.ă1.ăTabulae ansatae.ă(dupǎăAsgari,ăFıratlı);ă2.ăPhilippopolis.ăă Sarcofagă(dupǎăIGBăIII,ănr.ă990)ă;ă3.ăDobroudja.ăSarcofag,ăMNAăLă2ă028.ă Fig.ă5.ă1.ăTabulae ansatae.ă(d’aprèsăAsgari,ăFıratlı);ă2.ăPhilippopolis.ăă Sarcofageă(d’aprèsăIGBăIII,ănr.ă990)ă;ă3.ăDobroudja.ăSarcofage,ăMNAăLă2028.ă 68ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 16ă aceleaşiămodeleăînăceleădou ăprovincii.ăTabula ansataăîmpreun ăcuăanseleăînăform ădeă trapeză ocup ă aproapeă toat ă suprafa aă laturiiă lungi.ă Formaă eiă esteă deă tipulă 2ă dină clasificareaăAsgari,ăFiratli58.ăOrigineaălorănuăesteăcunoscut ,ădarălaăRomaăacestătipănuă exist .ă Prezen aă luiă laă Philippoppolis,ă oă zon ă intensă influen at ,ă dup ă cumă amă v zut,ă prinăatest rileăepigrafice,ăcâtăşiăprinăformeălexicale,ădeăc treăBithynia,ăneăconduce,ădeă asemenea,ăc treăaceast ăregiune,ăcaăsurs ădeăinfluen ăaătectoniciiăsarcofagului.ă Dac ălaăcazurileăluateăînădiscu ieăpân ăaiciăamprentaăbithynian ăesteăclar ,ăanalizaă pieselorădeăsarcofagădecorateăcuăghirlandeănaşteămaiămulteăsemneădeăîntrebare.ăImporturiădeăsarcofageăcuăghirlandeăsemifabricateăauăexistat,ădeăvremeăceăniăs-aăp stratăunulă laă Odessosă (Varna)59,ă dară eleă nuă pară s ă fiă fostă numeroase.ă Sarcofageleă cuă ghirlandeă legateădeăcariereleădeălaăProconnesănuăsuntănumeroase.ăSarcofageleăcuăamoraşiăaşeza iă peă consoleă careă poart ă ghirlandeă suntă înă conexiuneă cuă cariereleă deă laă Proconnes.ă Şiă dac ăvorbimădeăleg turileădintreăsarcofageleădinăMoesiaăInferiorăşiăDaciaăInferior,ăstabiliteăprinăcariereleădeălaăProconnesăşiămeşteriiănicomedieni,ăputemăinvocaăşiăsarcofagulă Ghicaă deă laă Romulaă (fig.ă 6/1),ă decorată cuă amoraşiă peă consoleă careă cânt ă dină diferiteă instrumenteămuzicale,ăNikeălaăcol uri,ăpersonajeămasculineăsubăarcade,ăoăfriz ăcuăvân toareădeăanimale.ăAcestăsarcofagănuăareăparaleleăapropiateănic ieriăşiăpareăaăfiăoăinterpretareălocal ,ălaăcomand ,ăaăunorămodeleădinănord-vestulăAsieiăMici60.ăAcestăsarcofagă presupuneăexisten aăunorăateliereălocaleăcareăaveauăunăstandardăcalitativădestulădeăînalt.ă Unăaltăcentruădeăproduc ieăcareătrebuieăluatăînăconsidera ieăpentruăzonaădeăcareăneă ocup mă esteă Dokimeionă (Phrygia).ă Aiciă seă prelucrauă marmurileă dină cariereleă deă laă AfyonăşiăSynnadaă(Phrygia).ăProduc iaăatelierelorădeălaăDokimeionăeraătransportat ăpeă uscatăpân ălaăNicomedia,ădeăundeăluaăcaleaămaritim ăc treăregiunileăceleămaiăvariateăaleă Imperiului61.ăAlteăporturiăprinăcareăplecauăproduseleălorăseăaflauălaăMareaăEgee,ăIzmiră sauăpoateăEfesăşiăpoateăAntalyaă(Attaleia)ăsauăPergeă(?)62.ăProduc iaăacestorăateliereăeraă laă scar ăindustrial .ă Dup ăopiniaă luiă G.ăKoch,ăîntreă140-260ăp.Chr.ă s-auă produsă întreă 10.000ăşiă25.000ădeăsarcofage,ăanualăccaă80–200ădeăexemplare63.ă Fragmentulă deă sarcofagă deă laă Durostorum64ă (fig.ă 6/2),ă cuă Nikeă deă col ,ă careă ocup ăîntreagaăîn l imeăaăcuveiăsarcofaguluiăşiăghirland ădeăfrunzeădeăcareăatârn ă unăciorchine,ăunăHermesădeasupraăghirlandei,ăesteăoăproduc ieăaăunuiăatelierălocală dup ă modeleă dină Dokimeion65ă datateă înă jură deă 140–155.ă Nikeă esteă oă variant ă aăă tipuluiă2ădeăpeăsarcofageleăcuăghirlandeădinătipologiaăluiăWaelkens66,ădatateătraianică târziuă-ăhadrianicătimpuriu.ăÎnămânaăstânga,ăl satǎăînăjos,ă ineăoăramur ădeăpalmier.ă Dreaptaăpeăghirland .ăLaăTomisăghirlandaănuăareăfructe.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 58 ăAsgari,ăFıratlı,ăop. cit.,ăp.ă37.ă ăT.ăGerasimov,ăIzvestijaVarnaă5,ă1969,ăp.ă62,ăfig.ă8.ă 60 ăKoch,ăSichtermann,ăop. cit.,ăp.ă342.ă 61 ăG.ăKoch,ăSarcophage der Römischen Kaiserzeit,ăDarmstadt,ă1993,ăp.ă12;ăWard-Perkins,ăop. cit.,ăp.ă30;ăM.ăWaelkens,ăDokimeion. Die Werkstatt der repräsentativen kleiasiatischen Sarkophage,ă Berlină1982,ăpl.ă31ă(hartaădescoperirilor).ă 62 ăIbidem,ăp.ă12.ă 63 ăIbidem,ăp.ă121.ă 64 ăAlexandrescuăVianu,ăop. cit.,ăp.ă298,ăcat.ă33,ăfig.ă12.ăă 65 ăWaelkens,ăop. cit.,ăp.ă26,ăno.ă27-ăRomăGă3,ăpl.ă4/1.2;ă5/1.2.ăIzmirăGă2,ăp.ă28,ăpl.ă7/1-4.ă 66 ăWaelkens,ăop. cit.,ăp.ă11.ă 59 17ă ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă 69ă ă ă ă ă ă ă ă ă Fig.ă6.ă1.ăRomula.ăSarcofagulă„Ghica”;ă2.ăDurostorum.ăSarcofag;ă3.ăTomis.ăStelaăluiăHermogenes;ăă 4.ăPrusiasăadăHypium.ăStelǎăfunerarǎ.ă Fig.ă6.ă1.ăRomula.ăSarcofageă„Ghica”;ă2.ăDurostorum.ăSarcofage;ă3.ăTomis.ăStèleădeăHermogenes;ăă 4.ăPrusiasăadăHypium.ăStèleăfunéraire.ă ă ă ă 70ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 18ă ă ă ă Fig.ă6.ă5.ăOdessos.ăStelaăluiăNoumenios,ăfiulăluiăArtemidoros;ă6.ăBithynia.ăStelǎăfunerarǎ;ăă 7.ăMilet.ăStelǎăfunerarǎ.ă Fig.ă6.ă5.ăOdessos.ăStèleădeăNoumenios,ăfilsăd’Artemidoros;ă6.ăBithynia.ăStèleăfunéraire;ăă 7.ăMilet.ăStèleăfunéraire.ă ă Concluziaă careă seă poateă trageă dină examinareaă sarcofageloră descoperiteă înă spa iulă vest-pontică esteă c ă exist ă oă rela ieă direct ă aă acesteiă regiuniă cuă centreleă deă 19ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă 71ă marmorariă dină Proconnesă şiă deă laă Dokimeion.ă Ateliereleă legateă deă cariereleă deă marmur ăadunauămeşteriădinădiverseăcentreăcareăfieăîşiăexportauămarfaăpeăuscatăşiă mare,ă fieă c l toreauă cuă materialulă şiă creauă ateliereă localeă undeă oă prelucrauă dup ă modeleleă aduseă cuă ei.ă Astfelă seă explic ă uniformitateaă produc ieiă peă ariiă întinseă şiă asem nareaăizbitoareăîntreăpieseădinăcentreădep rtate.ăFaptulăc ăînăDobrogeaăexist ă câtevaă sarcofageă importateă nuă poateă fiă pusă subă semnulă îndoielii.ă Sarcofageleă dină marmur ă deă Proconnesă urmeaz ă îndeaproapeă tipurileă dină nord-vestulă Asieiă Mici.ă NecropoleleădeălaăNicomedia,ăCalchedon,ăCyzicăofer ăacelaşiăaspectăcuăceleădeălaă TomisăsauădinăNordulăDobrogei,ăBarboşi,ăNoviodunumăetc.ăSarcofageleădinăcalcară localăreproducăşiăeleăacelaşiătip.ăă Stele funerare Ună elementă maiă pu ină subliniată pân ă acumă esteă aspectulă comună ală steleloră funerareănumiteădeănoi,ăîntr-unăstudiuămaiăvechi67,ă„deătipăestăgrecesc”ăcuăceleădină zonaăCalchedonă-ăBizan .ăă Penetra iaămodelelorăsauăchiarăaăpieselorălucrateăînăcentreleădeămarmorariădină Calchedonăşiăzoneleăînvecinateăîncepeăînc ădeălaăsfârşitulăepociiăelenistice,ăaşaăcumă putemădeduceădinăasem nareaăizbitoareădintreădou ăreliefuriăcuăbanchetăeroic,ăunulă deălaăCalchedonă(fig.ă7/1),ăalădoileaădeălaăCallatisă(fig.ă7/2).ăEleăauăfostădatate,ădup ă relief,ă înă secolulă ală III-leaă -ă începutulă secoluluiă ală II-leaă a.Chr.68.ă Înseriereaă reliefuluiă deă laă Callatisă înă seriaă monumenteloră dedicateă unoră strategiă locali69ă coboar ăaceast ăpies ăcelămaiădevremeăînăsecolulăalăII-leaăa.Chr.ăă Numeroaseăpieseăatest ăleg turaădintreăateliereleădeăsteleăfunerareădeălaăTomisă şiă celeă dină Bithynia.ă Uneleă steleă funerareă pară s ă fiă fostă importateă gataă executate,ă numaiă inscrip iaă ad ugându-seă înă cetateaă deă laă Mareaă Neagr .ă Oă asem nareă izbitoare,ă dat ă deă formaă steleiă cuă câmpulă reliefuluiă foarteă plat,ă arcuită înă parteaă superioar ,ă formaă acrotereloră şiă tipulă banchetuluiă funerar,ă apareă întreă stelaă luiă HermogenesădeălaăTomis70ă(fig.ă6/3)ăşiăoăstel ădeălaăPrusiasăadăHypium71ă(fig.ă6/4).ăă UnăaltăgrupăunitarăesteăconstituitădeăstelaăluiăNoumenios,ăfiulăluiăArtemidoros,ă probabilădeălaăOdessos72ă(fig.ă6/5),ăcareăprinăformaăeiăalungit ăşiăîngust ăst ăal turiă ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 67 ăAlexandrescuăVianu,ăDaciaăN.S.ă29,ă1985,ăp.ă5779.ă ăE.ăPfuhl,ăH.ăMoebius,ăDie ostgriechischen Grabreliefs,ăMainz,ă1977-1979,ăII,ănr.ă1549. ISMă 68 II,ă161.ă 69 ăAlexandrescuăVianu,ăStClă24,ă1986,ăp.ă104.ă ăMNA,ăinv.ăLă1714;ăAlexandrescuăVianuă1985,ăno.ă106ăbis;ăS.Conrad,ăDie Grabstelen aus Moesia Inferior,ăLeipzig,ă2004,ăcat.ă137,ăpl.ă45.3.ă 71 ăPfuhl,ăMoebius,ăop. cit., ănr. 1708.ăAceast ăasem nareăaăfostăobservat ăşiădeăConrad, op. cit.,ăp.ă67.ăă 72 ă MNAă inv.ă Lă 581.ă Robert,ă Revueă Philologiqueă 33,ă 1959,ă p.ă 235;ă idem,ă Berytusă 16,ă 1966,ăă p.ă 20;ă Alexandrescuă Vianuă 1985,ă no.ă 154;ă Colec iaă Mavros.ă Dup ă Gr.ă Tocilescu, Monumentele epigrafice şi sculpturali ale Muzeului naţional de Antichităţi din bucureşti, Bucureşti,ă1902,ăp.ă411,ă no.ă 89ă ară proveniă dină Grecia,ă dup ă S.ă Ferri,ă Arte romana sul Danubio,ă p.ă 364.ă 488ă provineă deă laă Euxeinograd,ă iară dup ă I.ă Stoian,ă Tomitana. Contribuţii laă istoria cetăţii Tomis,ă Bucureşti,ă 1962,ăă p.ă 207,ă no.ă III,ă 12;ă poateă fiă deă laă Tomis,ă iară dup ă G.ă Mihailov,ă IGBă I2ă nr.ă 206ă bisă deă laă Odessos;ă Conrad,ăop. cit.,ăp.ă129,ăno.ă6,ăpl.ă24.2.ă 70 72ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 20ă ă ă Fig.ă7.ă1.ăCalchedon.ăReliefăcuăbanchetăeroic;ă2.ăCallatis.ăReliefăcuăbanchetăeroic.ă Fig.ă7.ă1.ăCalchedon.ăReliefăàăbanquetăhéroïque;ă2.ăCallatis.ăReliefăàăbanquetăhéroïque.ă ă ă 21ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă 73ă deăstelaăluiăHerakleosăalăluiăDemyleos73,ăoăstel ădinăBithynia74ă(fig.ă6/6)ăşiăoăstel ă deălâng ăMilet75ă(fig.ă6/7).ăCumălucrauăacesteăateliereăpentruăoraşeădiferiteăseăpoateă vedeaă dină treiă exempleă aă c roră origineă comun ă deă atelieră esteă evident :ă stelaă deă laă Messembria76ă (fig.ă8/1)ă deă laă sfârşitulă secoluluiă I,ă ceaă deă laă Odessos77ă (fig.ă 8/2)ă dină aceeaşiăvremeăşiăstelaăluiăFlaviusăCapitoădeălaăTomis78ă(fig.ă8/3)ădinăvremeaăFlaviilor.ă Nuă voiă maiă insistaă asupraă acesteiă koinéă aă arteiă funerareă bithyniano-moesic ,ă atâtă deă evident .ăProblemaădiscutat ădeănenum rateăoriăaăunorăateliereălaăOdessos,ăcareăauăcreată ună tipă deă stel ă funerar ă cuă banchet,ă înă careă banchetantulă poart ă coroan ă funerar ,ă schem ă repetat ă peă zeciă deă pieseă de-aă lungulă secolelor,ă cap t ă alt ă anvergur ă dac ă acesteăpieseăsuntăinserateăînăîntreagaăarieădeăcareăamăvorbit.ăCuăsiguran ,ăateliereleădeă laăOdessosăauăfunc ionat,ădarăesteăprobabilăc ăauăfostădirectăsauăindirectăsubăcontrolulă meşterilorăbithynieni,ăcareăodat ăcuămarmura,ăauăadusăşiămodeleleărespective.ăEcoulăloră s-aăf cutăsim ităşiăînăoraşeleăgreceştiădinăScythiaăMinor.ăă Nuă voiă p r siă domeniulă arteiă funerareă înainteă deă aă discutaă ună fragmentă deă stel ăfunerar ădescoperitălaăValulăluiăTraian79,ăoăproduc ieăartizanal ,ăcareăîns ,ăprină decora iaăsaăcuăpilaştriălateraliăîmpodobi iăcuăvrejădeăacant,ăsemipalmeteăşiăcapitel,ă neăconduceăc treăproblematicaăurm toare.ăEsteăvorbaădeătipulădeăcapiteleăpeăcareăîlă reg simăatâtăînăspa iulăînvecinat,ălaăOdessos,ăcâtăşiăînăcelămaiăîndep rtat,ălaăPergam.ă Acestă tipă deă capitele,ă descendenteă aleă unoră modeleă asiaticeă lucrateă înă umbraă cariereloră deă laă Proconnes,ă cumă ară fiă capitelulă decorativă deă pilastruă deă laă AsclepieonulădinăPergam,ădinăalădoileaăsfertăalăsecoluluiăalăII-leaăp.Chr.,ăsauăcelădeă laăOdessos,ăprobabilădeăepoc ăseveric 80,ăarăfiă–ădup ăWard-Perkinsă–ăoăinterpretareă simplificat ,ă provincial ,ă aă capiteleleoră dină secolulă Iă p.Chr.deă laă Efes81.ă Ajungemă astfelă laă grupulă deă pieseă descoperită deă V.ă Pârvană laă nordă deă portulă antică ală Tomisului,ăalc tuitădinămaiămulteăcapitele,ăoăarhitrav ,ăunăcapădeăstatuieăfeminin ,ă statuiaă masculin ă aă unuiă personajă purtândă togǎă (fig.ă 9)ă şiă oă alt ă statuieă feminin ,ă acefal .ă Maiă târziu,ă înă 1960,ă s p turileă arheologiceă auă scosă laă iveal ă alteă cinciă blocuriămariădeămarmur ,ăpar ialălucrateăşiăunăstratăgrosădeăaşchiiădeămarmur .ăAbiaă schi ate,ă acesteă pieseă urmauă s ă devin ă arhitrave,ă cornişe,ă frontoane.ă Esteă probabilă c ăV.ăPârvanănuăaăluatădinăs p turaăluiădecâtăpieseleămaiăimportante,ăl sândărestulăpeă loc.ăEleăauăfostăpublicateăindividualăînăpublica iiădiferite.ăÎnă1992ăamăprocedatălaăoă analiz ă aă întreguluiă ansambluă ajungândă laă concluziaă c ă pieseleă dateaz ă dină aceeaşiă vremeăşiăerauădestinateăunuiăansambluăarhitectonic82.ăCuăacelaşiăprilejăamăar tat,ălaă sugestiaăarhitectuluiăgrecăM.ăCorres,ăc ăeraăvorbaăprobabilădeăoăcl direădeătipăscenae ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 73 ă IGBă I,ă 177bis;ă Pfuhl,ă Möbius,ă nr.ă 1736;ă Alexandrescuă Vianu,ă op. cit.,ă nr.ă 145;ă Conrad,ăă op .cit.,ăp.ă131,ănr.ă15,ăpl.ă24/1.ăă 74 ăPfuhl,ăMöbius,ăop .cit.,ănr.ă1ă157.ă 75 ăIbidem,ănr.ă1681.ă 76 ăIbidem,ănr.ă1660.ă 77 Ibidem,ănr.ă1661.ă 78 ăIbidem, nr.1782.ă 79 ăZ.ăCovacef,ăPonticaă14,ă1981,ăp.ă280ăurm.ă 80 ăWard-Perkins,ăop. cit.,ăp.ă55,ăno.ă13-14,ăpl.ă18ăa-b.ă 81 ăIbidem,ăp.ă55.ă 82 ăAlexandrescuăVianu,ăArchAnză3,ă1992,ăp.ă453-467.ă 74ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 22ă ă Fig.ă8.ă1.ăMessembria.ăStelǎăfunerarǎ;ă2.ăOdessos.ăStelǎăfunerarǎ;ă3.ăTomisăStelaăluiăFlaviusăCapito.ă Fig.ă8.ă1.ăMessembria.ăStèleăfunéraire;ă2.ăOdessos.ăStèleăfunéraire;ă3.ăTomis.ăStèleădeăFlaviusăCapito.ă 23ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă ă Fig.ă9.ă1ă(a-b).ăTomis.ăPersonajămasculinăînătogǎ;ă2.ăTomis.ăCapădeăstatuieăfeminivǎ.ă Fig.ă9.ă1.ăTomis.ăPersonnageăenătogueă;ă2.ăTomis.ăTêteădeăpersonnageăféminine.ă 75ă ă ă frons.ăAmăanalizat,ăîmpreun ăcuăechipaădeăcercet toriăpomenit ăanterior83,ămarmuraă acestoră piese,ă inclusivă peă aă aceloraă descoperiteă înă 1960,ă constatândă c ă toateă provină dinăcariereleădeălaăProconnes.ăObserva iileăarheologilorăconst n eniăauăfostăc ăpieseleă descoperiteăînă1960ăseăaflauăîntr-unăatelierădeăprelucrareăaămarmurii84.ă Adaugă laă aceastaă şiă pieseleă descoperiteă deă V.ă Pârvană şiă legă acestă atelieră deă prezen aă apropiat ă aă portului,ă careă aă permisă desc rcareaă blocuriloră deă marmur ă par ialăfinisateăînăapropiereăşiăprelucrareaălorădeăc treămarmorari.ăDup ăopiniaăluiă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 83 ăSupra,ăp.ă2.ă ăV.ăCanarache,ăMuzeul de Arheologie din Constanţa,ăConstan a,ă1967,ăp.ă101.ă 84 76ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 24ă Ward-Perkins,ăpilaştriiăşiăcapiteleleăsuntădeătipănicomedian.ăPoateăarăfiămaiăprudentă s ă îiă încadr mă într-oă koinéă microasiatic ,ă cuă tipuriă careă aiciă auă putută fiă aduseă deă meşteriiănicomedieniăcareălucrauălaăfa aălocului,ăînăfunc ieădeăcomenzi.ăÎnăacestălotă deădescopeririăseăafl ăşiăstatuiaă„cet eanuluiădeălaăTomis”,ăcareădup ăp rereaămeaă dateaz ăînăjurădeă170ăp.Chr.85ăOătr s tur ăcaracteristic ăşiămultăcomentat ăaăacestuiă portretăesteăcoafuraăstilizat ăînăbucleărotunde,ăschematice,ădeăinfluen ăpalmirean 86.ă Personal,ăf r ăaăaderaălaăaceast ăopinie,ăamăadmisăunăaportăgreco-orientalălaăacestă portret,ăaltminteriăfoarteăinfluen atădeăportretisticaăroman ,ăînăcareăseăpoateădetectaă oăinfluen ăsirian .ăAceast ăcomponent ăaăfostăadus ăaiciădeămeşteriiănicomedieni87.ă Unăasemeneaăexempluăesteăstatuiaămasculin ăcat.ă8088ădeălaăNicomedia,ădeăepoc ă hadrianeic ,ăaflat ăast ziălaăMuzeulădinăIstanbul.ăEsteăvorbaădeăunăpalliatusăaşezată peăoăplint ,ărealizatăîntr-unăstilăprovincial,ămaiăsumarăşiămaiăschematicădecâtăstatuiaă tomitan ,ădarăapropiat ăcaămodel.ăStatuiaănicomedian ăareăcoafuraăredat ăînăbucleă rotundeălipiteădeăcap,ăbarbaăesteăexecutat ăînăaceeaşiătehnic ,ănasulăesteăproeminentă şiăcoroiat,ăurechileăsuntădispropor ionatădeămari.ăB rbatulăpoart ăsandale.ăDraperiaă esteă stilizat ă într-oă întret iereă deă falduriă asem n toareă statuiiă tomitane,ă inclusivă margineaă inferioar ,ă îngroşat ,ă aă himationului.ă Statuiaă tomitan ă esteă deă oă calitateă multăsuperioar ăşiăesteăcuăsiguran ăoperaăunuiămeşterămultămaiăabil,ăcareăaăvrutăs ă creezeă ună adev rată portret.ă Dară tehniciă comuneă apropieă celeă dou ă statui.ă Înă acestă orizontăpoateăfiăîncadratăşiăportretulădeălaăBessapara,ălâng ăPlovdiv,ăaflatălaăMuzeulă Na ională deă Arheologieă dină Sofia89.ă Elementeă deă influen ă sirian ,ă trecuteă prină filieraămicroasiatic ,ămiăs-aăp rutăc ărecunoscăşiăîntr-oăalt ăsculptur ădescoperit ăînă acelaşiăansamblu90,ăunăportretăfemininădatândădinăjurădeă170ăp.Chr.ăă Statui de cult Tyche tomitana91 (fig.ă10/1) Statuiaă reprezintǎă oă imagineă sincreticǎă înă careă parteă dintreă atributeleă zei eiă suntătrecuteămiculuiăpersonajăb rbosădeălaăpicioareleăei:ăcoroanaămuralǎ,ăproraădeă corabieăşiăpomişorul.ăZei aăpoart ăoămantieăcareăîiăacoper ăcapul,ăumeriiăşiăîntregă spatele;ăpeăcapăareăoădiadem ădantelat ,ăînămânaăstâng ăpoart ă cornucopia,ăiarăînă mânaădreapt ,ăîndoit ădinăcotăc treăfa ,ă ineălanceaă(?).ăPersonajulămasculinădeălaă picioareleăeiăieseădintr-unăcaliciuădeăacant,ăseăsprijin ăpeăoăpror ădeăcorabieăşiăareădeă parteaă cealalt ă ună pomişor,ă imagineă sincretic ă aă dualit iiă mare-uscat,ă ceeaă ceă neă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 85 ăVeziăsupra,ănotaă32;ăMariaăAlexandrescuăVianu,ăJDAI,ă110,ă1995,ăp.ă316,ăcat.ă24.ăă ă Aceast ă coafur ă l-aă determinată peă D.ă Dimitrov,ă urmată deă G.ă Bordenache,ă s ă presupun ă prezen aăunorăsculptoriăpalmireeniăînăregiunileădun rene.ăă 87 ăJaleăInan,ăElisabethăAlföldi-Rosenbaum,ăRoman and Early Byzantine Portrait Sculpture in Asia Minor,ăLondra,ă1966,ăp.ă20.ă 88 Ibidem,ăcat.ă81.ă ă 89ăRumjanaăMilčeva,ăRőmische Porträts im Archäologischen Nationalmuseum Sofia,ă2005,ăă p.ă49,ăcat.ă23.ă 90 .AlexandrescuăVianu,ăop. cit.,ăp.ă314,ăcat.ă21,ăfig.ă21/k.ă 91 ăG.ăBordenache,ăStClă6,ă1964,ăp.ă167-175;ăeademăStClă12,ă1970,ăp.ă136-138.ăAlexandrescuă Vianu,ăTezaurul de sculpturi de la Tomis: inventarul unui templu,ăDaciaăN.S.ă53,ă2009ă(subătipar).ă 86 25ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ă 77ă conduceă maiă deă grab ă laă oă reprezentateă alegoric ă aă oraşuluiă Tomis,ă decâtă spreă oă imagineă aă luiă Pontos,ă cumă oă vedeaă G.ă Bordenache.ă Înă acelaşiă sensă explic mă şiă coroanaă mural ă peă careă oă poart ă peă cap.ă Asociereaă luiă Tycheă cuă Pontosă esteă reprezentat ăpeămonedeleădeălaăTomis92,ăultimulăpurtândăîns ăcleştiădeăcrabăpeăcap,ă aluzieă laă caracterulă luiă marin.ă Aceast ă crea ieă eclectic ă pareă s ă fiă fostă executat ă pentruămetropolaăpontic .ăEaăintr ăîntr-oăserieădestulădeăbogat ăcareăîncepeăînăepocaă elenisticǎă cuă Tycheă deă laă Antiochiaă şiă mergeă pân ă laă Tycheă deă laă Prusiasă adă Hypiumă(fig.ă10/2),ălaăcareăm ăvoiăopriămaiămult,ăc ciăofer ăindiciiăpentruăstatuiaă tomitan .ăProdusăalăatelierelorăbythiniene,ăaceast ăsculptur ăbaroc ăprinăcontrastulă puternică deă luminiă şiă umbre,ă prină abunden aă simbolurilor,ă esteă oă capodoper ă aă genului.ă Drapajulă amplu,ă cuă falduriă adânci,ă grele,ă înă careă trepanulă curentă esteă folositădinăabunden ,ăcoroanaădeăfrunzeădeădeasupraădiademei,ăcornulăabunden eiă bogat,ăcaăşiămiculăPlutos,ăcareătrimiteălaăstatuiaăEireneiăaăluiăKephisodotos,ăsuntăînă spiritulă barocă ală ateliereloră microasiaticeă cuă programat ă conexiuneă cuă sculpturaă secoluluiăalăIV-leaă clasic.ă Crea iaădeălaăTomis,ădeşiă maiăsimpl ăînămulteăprivin e,ă urm reşteăacelaşiăspirit.ăDrapajulăareăcaămodelăstatuileăgreceştiădinăsec.ăIVăa.Chr.,ă fiindăîmbog ităcuăaccentulăbarocăalămiculuiăpersonajădeălaăpicioareleăzei ei.ăCornul abundenţei (cornu copiae) urmeaz ă îndeaproapeă modelulă celeiă deă laă Prusias:ă fructeleăsuntăaceleaşi:ăananas,ămereăaşezateăpesteăfrunzaădeăvi ăcuăfrunzeleămarcateă cuăg uriădeătrepan,ăsubăeaăciorchineădeăstrugure.ăCapulăuşorăîntors,ăfiguraărotund ,ă c rnoas ,ăcuăprivireaăvag ,ăsuntăasem n toare.ăFiguraăpropriu-zis ăaăFortuneiăesteă foarteăaproapeădeăunăportretădeălaăNicomedia93,ăpoateăalăSabinei,ăso iaăluiăHadriană (fig.ă10/3),ăînăcareăreg simăacelaşiăconturămoale,ărotundăalăfe ei,ăguraăcuăbuzeăpline,ă protuberante,ă coafuraă cuă p rulă împ r ită deă oă c rareă median ,ă cuă interven iiă superficialeă aleă trepanului,ă frunteaă triunghiular ,ă obrajiiă pla i,ă diademaă dantelat .ă Diferen eleăvinădinăcronologiaăuşorădiferit ,ăstatuiaădeălaăNicomediaăfiindăcevaămaiă timpurie.ă Câtă priveşteă personajulă masculină (fig.ă 11/1),ă aspectulă musculos,ă cuă planuriăbineădelimitate,ăcuăluminiăşiăumbreăputernice,ăefectăalăfolosiriiătrepanului,ă maiăalesălaăcaliciulădeăfrunze,ăaminteşteăfoarteăbineădeădecora iaăpilaştrilorăcl diriiă monumentaleădeălaăTomisădinăcareăs-auăp stratăcâtevaăelemente94.ăFiguraăîndreptat ă c treăzei ,ăcuăbarbaădespicat ăînădou ăşuvi e,ăcuăpome iiăosoşiăpeăoăfigur ăplat ,ăcuă p rulăînăşuvi eălungiăînăcareăseăjoac ă multăpeăumbreăşiălumini,ăsuntăasem n toareă unuiă portretă ală luiă Commodusă deă laă Nicomediaă (fig.ă 11/2),ă aflată laă muzeulă dină Istanbul,ăcaăşiămicaăfigur ăalegoric ădeăpeăunăreliefăprovenindăşiăelădeălaăNicomediaă (fig.ă 11/3).ă Figuraă sincretic ă creat ă pentruă aă întruchipaă oraşulă Tomis,ă metropolaă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 92 ă B.ă Pick,ă K.ă Regling,ă Die Antiken Mûnzen von Dakien und Moesien,ă I/1,ă Berlin,ă 1910,ăă pl.ăVII.ă22.ăPeămonedeleădeălaăTomisăaparăpatruăschemeăiconograficeăaleăluiăTyche:ăTycheădinăprofilăcuă piciorulă sprijinită peă oă pror ă deă corabie,ă cuă ună drapajă lung,ă desf şurată deă piciorulă ridicat.ă Peă capă poartǎă calathos,ăcornulăabunden eiăînămânaăstâng ,ăsceptruăînădreapta,ăcf.ăPick,ăRegling,ăop. cit.,ăpl.ăVII.15.ă 93 ă Inan,ă Alföldi-Rosenbaum, Römische und frühbyzantinische Portätplastik aus der Turkei.ă Neue Funde,ăMainz,ă1979,ăno.ă50,ăpl.ă44,ă1-4.ă 94 ăAlexandrescuăVianu,ăArchAnză1992,ăp.ă453-467ăcuăbibliografiaăprecedentǎ.ăSeamǎnǎăcuăună pilastruă deă laă Cyzic,ă Metroon.ă Muzeulă dină Istanbul,ă M.ă Squarciapino,ă La Scuola di Aphrodisias,ăă Roma,ă1943,ăp.ă62-63,ăpl.ăM.ă 78ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 26ă oraşeloră vestă pontice,ă trebuieă s ă fiă fostă oă crea ieă local ,ă laă careă auă lucrată meşteriă nicomedieni,ăgrupa iăîntr-unulădinăateliereleăceăvorăfiăfunc ionatălaăTomis.ăă ă ă Fig.ă10.ă1.ăTomis.ăTychéăavecăTomis;ă2.ăPrusiasăadăHypium.ăTyche;ă3.ăCapulăzei eiăTyche;ăă 4.ăNicomedia.ăSabinaă?ă(dupǎăJ.ăInan,ăE.ăAlföldiăRosenbaum).ă Fig.ă10.ă1.ăTomis.ăTychéăavecăTomisă;ă2.ăPrusiasăadăHypium.ăTyché;ă3.ălaăTêteădeăTychéă;ăă 4.ăNicomedia.ăSabinaă?ă(d’aprèsăJ.ăInan,ăE.ăAlföldiăRosenbaum).ă 27ă ă Ateliereădeăsculptur ăînăMoesiaăInferior.ă2ăRela iileăcuăBithyniaă ăă 79ă ă ă Fig.ă11.ă1.ăTomis.ăReprezentareaăoraşului;ă2.ăNicomedia.ăCommodus;ă3.ăNicomedia.ăRelief.ă Fig.ă11.ă1.ăTomis.ăReprésentationădeălaăville;ă2.ăNicomedia.ăCommodus;ă3.ăNicomedia.ăRelief.ă 80ă MariaăAlexandrescu-Vianuă 28ă Ceeaă ceă amă prezentată aiciă esteă începutulă uneiă cercetǎriă privindă prezen aă centreloră deă sculptur ă microasiaticeă înă Moesiaă Inferior,ă despreă careă s-aă vorbită laă modulă general,ă deă mult ă vreme,ă f r ă aă seă încercaă oă diferen iereă întreă diverseleă centre.ăStudiulădeăfa ǎăs-aăoprităasupraăBithyniei,ăf r ăaăepuizaăsubiectul.ăMulteăalteă monumenteă îşiă aşteapt ă analizaă şiă potă spuneă deă peă acumă c ă listaă peă careă amă înf işat-oăaiciăpoateăfiăîmbogǎ itǎăcuăalteăpiese.ăă Rela iileăcuăateliereleăbithynieneăauăînceputăînc ădinăepocaăelenistic .ăOdat ă cuă exploatareaă intensiv ă şiă centralizareaă administrativ ă aă cariereloră deă marmur ,ă migra iaămeşterilorăşiăexportulăatelierelorăs-aăintensificat.ăCuăsiguran ,ăputemăsituaă începutulă acestuiă procesă celă pu ină înă epocaă luiă Traian.ă Elă seă vaă dezvoltaă şiă vaă parcurgeăîntreagaăantichitateăpân ăînăepocaăbizantin .ă LESăATELIERSăDEăSCULPTUREăDEăLAăMÉSIEăINFÉRIEUREă RÉSUMÉă L’étudeăcontinueălesărecherchesădeăl’auteurăsurălesăateliersădeăsculptureădeălaă Mésieă Inférieureă etă leursă connexionsă avecă desă centresă deă productionă deă l’Asieă Mineure,ănotammentădeălaăBithynie.ăLeărôleădesăcarrièresădeămarbreădeăProconnesă etădeăDokimeionăsontămisesăenăévidence,ăăainsiăqueălesăconnexionsăavecădesăcentresă telsăqueăNicomédie,ăCyzique,ăăByzance,ăCalcédoine.ăăL’auteurăaăutiliséălesăsourcesă épigraphiques,ăăphilologiquesăetăarchéologiques.ăă ă